niciodata nu e prea dimineata


niciodata nu e prea dimineata sa-mi dau seama ca i prea dimineata sa nu-mi fumez tigara dimineata.

dupa ce-am comis-o nu mi-a parut rau.dar am ezitat.si am stat stransa inauntru si ghemuita ca un fier vechi.uitat asa.
a doua oara ma gandeam ca nu se mai poate si ca pot fi arsa a doua oara doar daca voi realiza si ma voi multumi cu gandul ca nu va fi ca prima oara.
dupa ce-am facut o prima oara,cu degetele murdare de sange si altceva.am plecat acasa implinita.
mi-am deschis usa interna.si-am facut-o pentru c-am vrut eu.
nu pentru ca iubeam
nu pentru ca simteam ca asa trebuie.
nu pentru ca era timpul
doar pentru ca ma strangea ingustimea dintre picioare.

Advertisements

Leave a comment

Filed under Uncategorized

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s