la plimbare

te suspectez ca-ti bei cafeaua fara zahar,
ca si tu-ti imaginezi ca oamenii astia dorm
si uneori in somn dau din picioare si ma lovesc
pana si pe mine
si ca atunci cand stranut o pasare in zbor isi pierde echilibrul
si lucrurile nu se termina aici

probabil nicaieri

cu emotie

m-am plimbat doua ore prin ceata
sa fi fost una imaginara, nu pot sa-ti explic
mi-e din ce in ce mai greu sa-ti scriu, ma dor degetele
am imbatranit uitandu-ma in oglinda dupa cineva care
tot intarzie sa apara
vecinul meu e pe zi ce trece mai tanar
iar acum, de fapt ieri,
mi-a carat plasa plina de medicamente
la acelasi etaj, unde stau
si eu