imi tinea capul neclintit cu mana, prea strans dar nu incomod
ma zbateam dar nu pentru ca vroiam sa scap
ci pentru ca vroiam sa fiu sigura ca n-am nicio sansa
sa ies din stransoare.

si era mirat,
si uneori zambea
dar din cand in cand imi musca
spranceana stanga
iar eu imi opream respiratia pentru ca
vroiam sa tina totul
o vesnicie.