.

te-am vazut de cateva ori, in toata splendoarea zambetului tau mi-am rupt si ultimele oase ramase intregi. am suferit ca o proasta care stia totul si se prefacea ca totusi nu.
ti-am scris de cateva ori cu speranta ca n-ai sa-mi raspunzi niciodata doar pentru ca niciun raspuns nu mi-ar fi linistit vocea sau gandurile. nu e absolut nimic ce trebuie facut. mi-am uitat haina agatata in cuierul tau, insa haina aia nu ma mai incape de mult prea multa vreme.

unele amintiri trebuie pastrate asa cum au fost scrise, in cele mai jegoase forme. asa sunt, asa suntem si noi.