mai bine

e ca si cum ai levita fara nimic in picioare.
pe strazile cele mai ascunse ale barbatului din tine.
si ma opresc sa mai iau cate ceva.
fur de-obicei din oameni.si nu mai dau inapoi.
si tocmai de aceea.atat de multi se simt legati de mine.
si nu-mi place cand nu gasesc nimic.
si ma enervez si plec.
dar ma intorc de fiecare data.
dar eu.la randul meu.sunt fara cale de intoarcere.
si e frumos.sa stii oameni in care poti locui.
si de unde nu poti iesi.
nu foarte usor.
si tocmai greul ala.de a evada.il
numesti de multe ori iubire.
sa fie.sa fie asa?
e ca si cum ai levita.
dar niciodata zbura.